Ziua Universală a Iei

Ziua Universală a Iei este sărbătorită, începând cu anul 2013, la 24 iunie, odată cu sărbătoarea de Sânziene.
La Suceava, Ziua Universală a Iei va fi sărbătorită pentru al patrulea an consecutiv.
Odata cu alaturarea Muzeului Statului Bucovinean in organizarea evenimentului, este pus la dispoziție întreg domeniul de pe platoul Cetatii de Scaun Suceava. Intrarea în muzeu, pentru eveniment, va fi gratuită.
"Vom avea cămășile Sânzienelor cu deslușirea secretelor din ele, vă vom îmbia la un vin *Sâmburești* iar cei din *Ordinul Solomonarilor* ne vor arăta măiestria lor printr-un spectacol surpriză.
Iar, pentru că le vom sărbători frumos, *Sânzienele* vor veni cu daruri și cântec. Vă așteptăm vineri, 24 iunie, de Sânziene, de la ora 17:00 la Muzeul Satului Bucovinean. Să aveți iile cu voi, frumoșilor! Nu carecumva să supărăm Ielele!", au anuntat organizatorii evenimentului, promovat si pe retelele de socializare.

Povestea Iei - camasa traditionala românească

Ia este, în fapt, o cămașă tradițională românească de sărbătoare, confecționată din pânză albă, bumbac, in sau borangic și împodobită cu mărgele și broderii la mâneci și la gât. Croiala este relativ simplă: un dreptunghi de pânză, tăiat rotund în jurul gâtului și întărit cu șnur răsucit. Mânecile sunt, de cele mai multe ori, încrețite atât la umeri, cât și la încheieturile mâinilor. Este un tip de cămașă scurtă până la talie, spre deosebire de cămașa anterioară, mai veche, ce îmbrăca întregul corp și se purta dedesubtul hainelor pentru a apăra corpul de ''vrăji și pericole''. Tehnica decorării iei s-a transmis de la mamă la fiică, fapt care a conservat tradiția și gustul de la o generație la alta.

În anul 2013, în data de 24 iunie, odată cu sărbătoarea de Sânziene, a fost marcată pentru prima dată Ziua universală a iei, Institutul Cultural Român din New York inaugurând seria evenimentelor reunite sub genericul „La blouse roumaine", comunitatea online cu acelaşi nume propunând ia ca brand de ţară.

Într-o lucrare despre costumul popular apărută sub egida UNESCO, citată de portalul historia.ro, Ia este considerată cea mai importantă piesă a costumului popular românesc, după cum afirmă Varvara Buzilă: "Ia păstrează vechea tradiţie, prin decorare subliniază diferenţele de vârstă, ocazii şi stare socială şi determină compoziţia ornamentală a costumului, restul pieselor asociindu-se cu cămaşa, cu care trebuie în mod imperios să se acorde ca epocă, vârstă, ornamentică, cromatică”.

În funcţie de croială, în portul feminin se disting trei tipuri de cămăşi: cămaşa „de-a întregul”, considerată cea mai veche, ia, sau cămaşa încreţită la gât, şi cămaşa cu platcă, influenţă a costumului orăşenesc. La începuturi, cămăşile erau confecţionate din pânză de in sau cânepă, însă mai târziu au apărut şi versiunile confecţionate din borangic, mătase şi bumbac, împodobite cu broderii sau mărgele la mâneci şi la gât. Broderia poate fi inspirată de natură sau poate cuprinde motive geometrice, stilizate, cusute în linii drepte, oblice, sau sub formă de steluţe. Motivele şi culorile folosite diferă însă în funcţie de zona etnografică şi de ocazia cu care se purta acest obiect vestimentar (nuntă, înmormântare sau altă sărbătoare importantă în lumea satului arhaic etc).

Ia a atras atenția artiștilor, fiind imortalizată de pictorul francez Henri Matisse în mai multe tablouri, unul dintre ele — ''La blouse roumaine'' (1940) — fiind expus la Muzeul Național de Artă Modernă din Paris. Un alt pictor român de origine evreiască, Constantin Daniel Rosenthal, a imortalizat-o pe Maria Rosetti, în ''România revoluționară'', purtând atât ie, cât și năframă. Ia românească apare și în tablourile semnate de Camil Ressu, Ion Theodorescu-Sion, Francisc Șirato, Nicolae Tonitza, Dumitru Ghiață ș.a.

Ia românească a fost, deopotrivă, sursă de inspirație pentru creația vestimentară a unor celebri designeri.