Stejarul secular din Cajvana ar putea deveni „Arborele european al anului“

Stejarul pedunculat secular din Cajvana, probabil cel mai bătrân stejar din Europa, candidează în competiția internațională anuală Arborele european al anului (European tree of the year), care beneficiază de susținerea directă a Comisiei Europene. Desemnarea arborelui european al anului se realizează pe baza voturilor primite de fiecare dintre arborii câștigători ai țărilor participante.

Votarea se desfășoară de la 1 februarie până la 28 februarie 2018.

https://www.treeoftheyear.org/ETY-2018/Stromy/Dub-z-Cajvany.aspx.

Votarea se face pentru doi arbori înscriși în competiție.

Stejarul din Cajvana are între 800-900 de ani

Stejarul secular din Cajvana are o înălțime de 23 metri și o circumferință de 11 metri, în punctul cel mai gros al copacului. Specialiștii spun că este cel mai bătrân stejar din sud-estul Europei iar testarea vârstei stejarului, cu datare radio-carbon, a dus la concluzia că ar avea în jur de 800-900 de ani.

În anul 1942, Academia Română a declarat stejarul din Cajvana monument al naturii. Acesta este un arbore de dimensiuni foarte mari. Având o înălţime de 22,4 metri şi o circumferinţă de 11,01 metri, stejarul din Cajvana este considerat cel mai mare din sud - estul Europei şi al 13-lea dintre stejarii din întreg continentul.
În anul 1970, stejarul a fost lovit de un trăsnet şi a luat foc, atunci o parte din coroana sa prăbuşindu-se. În urma asflatării din 1985, o parte din rădăcina copacului a fost tăiată. Traficul din zonă, drumul judeţean fiind la mai puţin de 10 metri de trunchiul arborelui, a contribuit şi el la declinul stejarului.

România a mai câștigat mare premiu, în 2011, cu un tei

Valoarea patrimonială a arborilor nu doar la nivel național, ci în întreaga lume este cea care a stat la baza ideii de a organiza competiția „Tree of the year“. România a participat pentru prima dată la acest concurs în anul 2011 când țara noastră a câștigat marele premiu „Tree of the year 2011“, cu teiul (Tilia cordata) din localitatea Leliceni (județul Harghita). Exemplarul a fost premiat la Bruxelles, în cadrul Galei de la Parlamentul European. După 7 ani de absență, în 2017, România a reintrat în competiția europeană pentru desemnarea copacului anului 2018.

Ce-l recomandă pe stejarul din Cajvana drept „Arborele european al anului“

Arborele național al anului 2018 a fost desemnat stejarul pedunculat secular din localitatea Cajvana, județul Suceava, nominalizat de directorul Liceului Tehnologic „Ștefan cel Mare“ Cajvana, profesorul Nicolae Robu.

Recomandarea arborelui multisecular a fost însoțită de următoarea descriere: „Stejarul pedunculat (Quercus robur L.) de la Cajvana are o istorie îndelungată, care s-a transmis pe cale orală din generație în generație de către locuitorii zonei. Se afirmă că, în anul 1476, însuși domnitorul Ștefan cel Mare, însoțit de oștenii săi, ar fi poposit la umbra acestui arbore, unde a fost ospătat cu caș din vană de lemn, de unde și denumirea localității Cajvana. Dar istoria stejarului ar fi mult mai veche. Locuitorii zonei cred că el ar data din timpul marii invazii tătare din anul 1241, când toți bărbații localnici au pierit în bătălie. Ei ar fi fost îngropați într-o mare groapă comună, la baza căreia a fost plantat spre amintire un stejar. Acesta ar fi stejarul secular de astăzi, care străjuiește centrul orașului Cajvana.“

Desemnarea arborelui european al anului se realizează pe baza voturilor primite de fiecare dintre arborii câștigători ai țărilor participante.

Inițiatorii proiectului speră ca, prin această acțiune anuală, comunitățile locale să continue să păstreze elementele deosebite de vegetație, să fie mai active în conservarea pădurilor din România și să utilizeze elementele de patrimoniu forestier în dezvoltarea turistică, educația pentru mediu și promovarea imaginii României în cadrul Uniunii Europene.

Legenda numelui localității Cajvana

Satul și-a legat numele de domnia celui mai vestit domnitor al Moldovei, Ștefan cel Mare. De la primele povești copiii foarte numeroși ai Cajvanei, află că la umbra stejarului multisecular din localitate a poposit Ștefan de Mare, trecând pe aici într-o vară când țara era cotropită de necredincioși, probabil prin 1476. A fost surprins să audă sunete de trâmbiță, de parcă cineva se pregătea să-l atace. S-a oprit cu ostașii ce-l însoțeau sub acest stejar, gata să facă față unui eventual atac dușman. Nu erau însă dușmani, ci bacii localității care-și chemau oile la muls la amiază prin trâmbițele pe care le folosesc la fel și astăzi. Auzind ce oaspete de seamă este venit, sătenii, cu mic cu mare, au îngenuncheat după datină și l-au primit cu caș în loc de pâine și cu sare. Cașul a fost atât de mare încât a stârnit exclamația unui supus: „Mărite, doamne, ce caș avan!”Aflând Ștefan cel Mare că acesta a fost făcut într-o vană, a dat numele orașului Cașvana. Și de atunci numele orașului nu s-a schimbat, chiar dacă stăpânii și ocupațiile s-au tot perindat prin zona Bucovinei.

Legenda stejarului din Cajvana

Legenda stejarului evocă evenimente mult mai vechi, de la marea năvălire tătară din 1241-1242, când toți bărbații orașului au murit în luptă și fiind atât de mulți nu au mai putut fi duși în cimitir. Atunci s-a săpat un șanț uriaș unde au fost îngropați cu toții și pentru a nu se uita locul a fost sădit un stejar. Acela este stejarul cel bătrân de astăzi.

Surse: Wikipedia, Lumea satului,

https://ro.wikipedia.org/wiki/Cajvana

https://www.lumeasatului.ro/articole-revista/mediu/4323-stejarul-pedunculat-secular-din-cajvana-candideaza-la-titlul-arborele-european-al-anului.html