Întâlnire de suflet cu jurnalista de televiziune Sanda Nicola
Sucevenii au ocazia să participe joi, 4 octombrie 2018, începând cu ora 18.00, la o întâlnire emoționantă cu îndrăgita jurnalistă de televiziune Sanda Nicola, care va lansa în premieră la Suceava volumul său autobiografic - ”Carte de identitate”.
Evenimentul are loc la librăria Alexandria ”George Enescu” și va fi moderat de Cătălina Biholar, jurnalist TV.
„Ne-au confirmat că ne vor onora cu prezența ca invitați speciali: prof. univ. dr Brândușa Steiciuc (de la Universitatea ”Ștefan Cel Mare” din Suceava), jurnalista de televiziune Adriana Dascălu-Bulină (Televiziunea Intermedia Suceava), părintele paroh Constantin Ciupu (parohul Parohiei Ortodoxe Române ”Sfântul Simion” din Suceava) și medicul psihiatru sucevean Alexandru Paziuc, președintele Asociației de Psihiatrie Socială din România”, au spus reprezentanții Alexandria Librării.
Apărută la Editura Storia Books chiar în acest an, ”Carte de identitate” este o colecție de relatări despre fricile și complexele unei tinere femei care își depășește condiția, dar nu e pregătită emoțional să facă față succesului.
”Știam sigur că voi scrie la un moment dat cărți inspirate de întâmplări din viața mea, dar nu eram hotărâtă dacă să mi le asum ca fiind experiențele mele sau să le pun în cârca unor personaje fictive. În cele din urmă, astă toamnă, când am avut o discuție foarte serioasă cu Adriana Muraru, editorul cărții mele, fondatoarea Storia Books, și cu soțul meu, am ajuns împreună la concluzia că adevărul ar putea să-i ajute pe cei care citesc mai mult decât o pretinsă poveste imaginată. Însă, când m-am apucat să scriu, nu aveam de gând să merg atât de departe, în cele mai întunecate locuri din mintea și din sufletul meu. De la un moment dat, cartea s-a scris cum a vrut ea”, a mărturisit Sanda Nicola.
Fragment din carte:
„La 27 de ani fumam mult, dormeam puțin, mâncam rar și foarte prost, eram exaltată, foarte sociabilă, infernal de sociabilă. Voiam ca toată lumea să mă placă și consumam enorm de multă energie pentru asta. Azi am foarte puțină simpatie pentru cea care eram atunci. Plimbam de colo-colo, prin lume, răni și anxietăți pentru care nu căutam leac, ci doar maniera cea mai extravagantă de-a mă preface că nu există.
Când ajungeam acasă, între două evenimente mari, când nu mi se întâmpla nimic ieșit din comun, doar viața perfect normală, ieșeau la iveală furii și stări de vinovăție care se cățărau pe mine, sufocându-mă.
Din reporterul de succes nu mai rămânea decât copilul pe care tatăl său nu l-a dorit, fata care s-a simţit umilită de propria mamă, mama băiatului mort, nevasta care şi-a părăsit soţul. Hulpavi, demonii îşi cereau porţia lor de dramă şi nu se lăsau până nu mă vedeau jos, încovrigată pe podea, plângându-mi de milă. ”
