Cea mai lungă zi a anului - 21 iunie - Solstițiul de vară
Solstiţiul de vară este cea mai lungă zi a anului și are loc de obicei pe 21 iunie. Această zi este marcată pe 20 iunie în anii bisecţi.
Solstiţiul de vară marchează venirea verii din punct de vedere astronomic.
După momentul Solstiţiului de vară, durata zilei va începe sa scadă, iar a nopţii să crească, timp de 6 luni, până la 21 decembrie, momentul solstiţiului de iarnă. În emisfera sudică a Pământului fenomenul se derulează în sens invers.
Ca urmare vom avea ziua cea mai lunga si noaptea cea mai scurta a anului. Ziua va incepe sa scada dupa solstitiul de vara si va fi egala cu noaptea la echinoctiul de toamna.
Solstiţiul de vară din 2017 coincide cu Luna Plina care poarta numele de "strawberry moon". Luna plină din luna iunie are o culoare specială. Practic în emisfera nordică avem o Luna Plina mai mare decât de obicei.
Fenomenul extrem de rar ar putea avea consecinţe neobişnuite asupra persoanelor cu sensibilitate astrală - comportamente bizare, stări de agitaţie, halucinaţii.
La romani, SOLSTIŢIUL DE VARĂ este apropiat si legat de sarbatoarea Sanzienelor, marcata pe data de 24 iunie. Sanzienele sunt fapturi magice, aeriene si silvice, care au darul de a aduce vindecare oamenilor, parfum si insusiri de leac florilor, belsug in campii si fertilitate animalelor. Coronitele de Sanziene lasate noaptea afara puteau asigura fetele ca vor face nunta in vara, daca erau gasite dimineata acoperite de roua.
SOLSTIŢIUL DE VARĂ era si un prilej de gasire si folosire a apei magice. Imbaierea in lacuri sau rauri avea un efect curativ, dar constituia si un ritual de renastere. In unele regiuni, spalatul cu roua adunata in ajunul solstitiului reprezenta o practica magica de frumusete, iar in altele, imbaierea in apa cu ierburi din noaptea solstitiului reprezenta o cura de refacere a sanatatii si vigorii.
Anumite ritualurile legate de miezul verii par sa se regaseasca in majoritatea culturilor. Solstitiul de vara era o vreme a purificarii prin apa si foc, un timp cand spiritele pamantului si cerului paseau printre oameni. Puteau fi gasite comori imbelsugate in aur, iar zanele si vrajitoarele erau mai prezente decat in orice alta perioada a anului. Peste campuri erau purtate torte in scopul indepartarii bolilor din grane, iar vitele erau trecute prin foc pentru a se izgoni fapturi asemanatoare vampirilor.
Cum se sărbătorea solstițiul în antichitate
În China antică, ceremonialul solstițiului de vară consta într-o sărbătoare dedicată pământului, forței feminine și pricipiului Yin. În mod complementar, solstițiul de iarnă era rezervat sărbătoririi cerurilor, forței masculine și principiului Yang. Străvechii păgâni din Europa (triburile celtice, slave sau germanice) sărbătoreau solstițiul de vară cu focuri de tabără. Noaptea solstițiului era specifică festivalurilor focului și magiei de dragoste, oracolelor iubirii și divinației.
Se credea că lanurile de cereale vor creşte până la înălțimea la care săreau peste foc cuplurile de îndrăgostiți. Prin intermediul puterilor magice ale focului, fetele își ghiceau viitori soți și, în același timp, flăcările alungau demonii și spiritele rele.
În Roma antică, festivalul Vestalia, dintre 7 și 15 iunie, era dedicat zeiței romane a căminului, Vesta. În această perioadă, femeile măritate aveau voie să intre în templul zeiței, în restul anului el putând fi frecventat numai de fecioarele vestale.
În străvechea Suedie, un arbore al miezului de vară era înălțat și decorat în fiecare așezare. Sătenii dansau în jurul lui, iar fetele și femeile se îmbăiau într-un râu, ritual având menirea de a aduce ploaia peste câmpuri.
Tradiții și obiceiuri pentru Solstitiul de vară
La români, solstițiul de vară este legat de sărbătoarea Sânzienelor, marcată în ziua de 24 iunie. Sânzienele sunt, în mitologia românească, zâne bune din clasa ielelor, dar care atunci când nu le este respectată sărbătoarea devin surate cu Rusaliile, care sunt zâne rele. Noaptea de Sânziene este înconjurată de o aură de mister și magie, fiind favorabilă vrăjilor și descântecelor de dragoste. Coronițele de Sânziene lăsate noaptea afară puteau asigura fetele că vor face nuntă în vară, în cazul în care erau găsite dimineața acoperite de rouă. Florile culese de Sânziene, așezate sub pernă în noaptea de 23 spre 24 iunie, le puteau ajuta pe fete să își vadă în vis viitorul soț.
Conform tradiţiei româneşti, solstițiul de vară se serbează prin focuri aprinse pe locul cel mai ridicat. Oamenii se rotesc în jurul rugurilor aprinse, apoi aruncă nişte brâuri de pelin în foc, pentru ca, alături de acestea, să ardă toate posibilele necazuri care se puteau abate asupra lor. Se mai spune că cine va trece prin foc sau vă sări peste el în această noapte va fi apărat de boli, de duhuri rele şi va fi fericit.
Solstiţiul de vară este favorabil unor magii puternice, care îşi pot pune amprenta pozitivă asupra unor schimbări în dragoste, prosperitate sau sănătate. Energia solstiţiului de vară este considerată a fi o energie a pasiunii, vitalităţii, creativităţii şi belşugului.
